Gastrita: ce este și ce trebuie să facem?

Clinica Dr. Aljobory din Timisoara îți stă la dispoziție de luni până vineri între orele 08-20 pentru orice problemă. Aici poți avea parte de toate investigațiile necesare și îți răspundem la toate întrebările, indiferent de specialitatea de care ai nevoie.

Nouă ne pasă de sănătatea ta!

Cunosti pe cineva caruia i-ar fi util acest articol?

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
gastrita tratament timisoara

Sumar articol:

Ce este gastrita?

Gastrita reprezintă inflamația, iritația sau eroziunea apărută la nivelul mucoasei stomacului, în urma agresiunii repetate a unor factori.

Poate fi acută (cunoscută în termeni populari drept “criza de gastrită”) sau poate apărea gradual, în timp (cronică), iar în anumite cazuri poate evolua la ulcer gastric și crește riscul de cancer.

Totuși, marea majoritate a cazurilor se remit imediat la tratament.

Citeste si: Ulcer Gastric – Când mergi urgent la doctor?

Gastrita cauze

Nu există o singură cauză ce duce la apariția gastritei, ci mai degrabă un cumul de factori de risc, printre care:

  • infecția cu Helicobacter Pylori (deși doar o parte din populația purtătoare a acestei bacterii va ajunge să dezvolte gastrită sau alte boli, considerându-se importanți și alți factori ce contribuie la apariția bolii, precum dieta sau fumatul)
  • consumul nejudicios de antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), apărând mai des la pacienți aflați în tratament cronic cu această clasă de medicamente
  • vârsta înaintată
  • excesul de alcool
  • stresul
  • chimioterapia sau radioterapia
  • gastrita autoimună (se asociază adesea cu alte boli autoimune, precum tiroidita Hashimoto sau Diabetul zaharat de tip 1)
  • alte boli, precum HIV/SIDA, boala Crohn, boala celiacă.

Citeste si: Pancreatita Cronica: cauze, simptome, tratament

Simptome gastrita

Simptomele care ne duc cu gândul imediat la gastrită sunt durerile epigastrice (partea superioară a abdomenului) cu caracter de arsură sau crampe, ce pot fi sau nu corelate cu alimentația (în funcție de caz) sau pot apărea noaptea (trezind pacientul din somn).

Deseori, se însoțesc de:

  • grețuri
  • vărsături
  • scăderea apetitului alimentar
  • balonare
  • senzația de plenitudine după ingestia de alimente (chiar mese reduse cantitativ)
  • sughiț
  • modificări de tranzit
  • indigestie

Tratament gastrita

În primul rând, se vor recomanda inhibitori de pompă de protoni (de tipul omeprazol, pantoprazol, lansoprazol), dimineața, cu 30 de minute înainte de masă, pe o perioadă variabilă (de regulă, cel puțin 2 săptămâni- o lună)

Ca adjuvant al terapiei sau în cazul în care nu răspunde la IPP, se pot administra blocanți ai receptorilor de histamină ce reduc producția de acid și ajută vindecarea, reducând simptomatologia (cimetidină, famotidină)

Pot fi administrate antiacide, care realizează un strat protector la nivelul mucoasei.
În cazul infecției cu Helicobacter Pylori, se va administra o combinație de 2-3 antibiotice pentru 7-14 zile.

Ce mananci cand ai gastrita?

Este recomandat să eviți alcoolul, cofeina (alege cafeaua decofeinizată), ceai negru sau verde, sucurile de citrice și băuturile carbogazoase, precum și mâncărurile condimentate, prăjite sau cu conținut ridicat de grăsimi.

De preferat, nu consuma ciocolată sau dulciuri foarte concentrate.
Poți urma o dietă ușoară, alcătuită din multe fibre (fructe, legume, cereale, fasole, linte), carne slabă, pește.

De asemenea, sunt de ajutor alimentele probiotice, precum iaurtul simplu sau kombucha. Poți consuma ulei de măsline, lapte și brânză slabă. Mănâncă mese mai mici și mai frecvente.

Atenție! Gastrita nu se va vindeca doar prin dietă. Este foarte important să urmezi un tratament adecvat pentru a preveni complicațiile și progresia bolii spre ulcer și cancer gastric.

Cand sa mergi la medic urgent daca suferi de gastrita?

Durerile de stomac sunt întâlnite adesea și nu sunt mereu un motiv de îngrijorare, nu necesită neapărat consult medical.

Cu toate acestea, trebuie să apelezi la medic atunci când simptomatologia este foarte severă, ai vărsături importante ce interferă cu alimentația, scazi în greutate, ai amețeli/ stare generală de rău și slăbiciune.

De asemenea, dacă apar vărsături cu sânge cu aspect de zaț de cafea sau sânge în scaun (fie sânge roșu, fie apar scaune de culoare neagră), vei avea nevoie de investigații medicale.

Cum se pune diagnosticul de gastrita?

Atunci când există suspiciunea unei gastrite, confirmarea diagnosticului poate fi ajutată de:

  • teste pentru Helicobacter Pylori ( test respirator, test de anticorpi din sânge, test de antigen din scaun). Poți citi mai multe despre testele specifice pentru HP AICI.
  • endoscopia digestivă superioară, prin care tubul flexibil ce poartă în capăt o cameră video ajunge în stomac și transmite imagini despre aspectul mucoasei, putând fi decelate eroziuni sau aspect inflamator. Endoscopia permite și prelevarea de biopsii pentru un diagnostic cert (poate decela și infecția cu HP)
  • Radiografia abdominală cu substanță de contrast, ce arată modificări ale mucoasei.

Cum decurge o consultatie de gastrita?

Diagnosticul de gastrită se bazează mult pe simptome (unde se localizează durerea, de cât timp este, când apare sau la ce se ameliorează, dacă se mai însoțește și de alte simptome sau de modificări ale tranzitului intestinal), precum și pe condițiile de apariție și alte condiții medicale asociate.

De exemplu cum ar fi tratamente active și boli de care suferi în prezent, întrucât acestea pot fi cauza apariției gastritei.

În funcție de caz, medicul poate recomanda efectuarea testelor pentru Helicobacter Pylori sau o endoscopie digestivă superioară, care, de obicei, se fac în altă zi, după o pregătire corespunzătoare., unele necesitând întreruperea terapiei actuale.

Tipuri de gastrită

Gastrita acută

Gastrita acută presupune inflamația bruscă a mucoasei, ce duce la o durere intensă, severă, dar temporară. Poate evolua la gastrită erozivă, când apar deja leziuni în mucoasă, până la ulcere ce pot sângera. Cel mai frecvent, gastrita acută este cauzată de utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene.

Gastrita cronică

Prin contrast, gastric cronică înseamnă o inflamație de lungă durată a mucoasei, iar simptomele apar lent și pot fi progresive, mai reduse în intensitate decât cele din gastrita acută. Infecția cu HP, stresul cronic sau consumul de alcool sunt factori mai des asociat acestui tip. Și gastrita cronică poate evolua, în lipsa tratamentului, la ulcere și cancer.

Gastrita cronică de tip A

Afectează fundul gastric (porțiunea inițială a stomacului) și se asociază cu condiții autoimune – apariția autoanticorpilor împotriva celulelor parietale gastrice/ anticorpi anti factor intrinsesc, de exemplu în anemia pernicioasă sau gastrita cronică atrofică.

Gastrita cronică de tip B

Este o formă mai comună ce afectează antrumul gastric (porțiunea mai distală a stomacului) și nu se asociază cu fenomene autoimune, însă este fie asociată cu infecția cu HP, fie idiopatică (nu are factor etiologic cunoscut). Este mai des asociată pacienților care au dezvoltat ulcer peptic, dar relația dintre cele două nu este pe deplin dovedită.

Gastrita cronică de tip C (non-A, non-B)

Este gastrita cauzată de injuria chimică datorată refluxului acid sau medicamentelor (în sepcial AINS).

Gastrita provocata de helicobacter pylori

Este gastrita de cauză infecțioasă, provocată de bacteria Helicobacter Pilory. În general, această bacterie este contactată în copilărie, prin igienă defectuasă, dar majoritatea oamenilor sunt doar purtători asimptomatici.

Uneori, infecția poate duce la gastrită (o formă cronică de gastrită)/ ulcer gastric sau cancer. Necesită tratament adecvat cu antibiotice și monitorizare.

Gastrita la copii

Gastrita la copii se manifestă similar ca la adulți și poate fi cauzată de infecții virale, anumite alimente sau medicamente.

Va fi necesar să urmeze o dietă adecvată și un consult medical pentru prescripția corectă a medicației (atât a dozei, cât și a duratei tratamentului). Nu administra copilului medicamente fără prescripție înainte să discuți cu medicul.

Întreabă medicul despre întreruperea tratamentului activ (în caz că există unul ce ar putea provoca simptomele) și înlătură alimentele care îi provoacă durere.

De asemenea, ai grijă la hidratare, mai ales dacă are vărsături sau diaree. Poți apela la băuturi bogate în săruri și electroliți, dar nu înlocui cu aportul de apă.
Nu îi da ciocolată sau cola, care pot crește aciditatea gastrică.

Gastrita vs. gastroenterita: care este diferenta?

În contrast cu prezentarea gastritei de mai sus, gastroenterita este o boală infecțioasă acută cauzată de un virus (Rotavirus, Salmonella, Shigella), ce se manifestă prin dureri abdominale și diaree importantă, apoasă sau uneori scaunele pot conține mucus sau sânge, prin urmare, aceasta domină tabloul clinic. Pot apărea și vărsăturile, iar starea se poate complica rapid prin deshidratare.

Apelează de urgență la medic dacă are vărsături sau scaune cu sânge, dacă este apatic, extrem de somnoros sau greu de trezit, dacă este confuz sau își pierde conștiența.

De asemenea, durerile care nu cedează la medicație sau se înrăutățesc, precum și vărsăturile severe care interferează cu alimentația (atunci când copilul nu mai poate mânca sau bea lichide ore întregi) sunt semne care trebuie să te trimită imediat la un consult medical.

Cu ce va putem ajuta?