De la pneumonia clasică la pneumonia COVID-19

Te așteptăm să stai de vorbă cu specialiștii noștri pneumologi, din cadrul clinicii Dr. Aljobory Timisoara, și să afli cea mai bună variantă pentru a evalua starea plămânilor tăi. Indiferent că suferi de o pneumonie actuală sau ai avut o infecție COVID cu afectare pulmănară importantă.
Cunosti pe cineva caruia i-ar fi util acest articol?

Distribuie articolul:

pneumonia tratament timisoara

Sumar articol:

Ce este pneumonia?

Pneumonia este o inflamație apărută la nivelul plămânilor, mai precis a săculeților alveolari, care se vor umple de fluid sau puroi.

Aceasta poate fi tipică, bacteriană sau atipică, provocată de virusuri, fungi, toxice, aspirație de corpi străini etc.

Articol recomandat: Apnee in Somn (Sforait) – Cand mergi la medic urgent

Pneumonia la adulți

Pneumonie simptome

Pneumonia tipică bacteriană se manifestă prin:

  • febră
  • frison (poate apărea într-un episod unic, înainte de apariția febrei, durează 30-40 de minute și se însoțește de durere de cap și vărsături, apoi ascensiunea termică și transpirație)
  • junghi toracic (o durere la nivelul toracelui cu caracter de înțepătură, submamelonară). Durerea toracică se poate accentua la tuse și respirație
  • tuse, inițial seacă, ulterior devine expectorantă, cu spută ruginie
  • dificultăți în respirație
  • oboseală
  • dureri de cap, dureri musculare și articulare, diaree, grețuri, vărsături

Articol recomandat: Angina pectorală: ce este, simptome, tratament

Pneumonie fara febra

La vârstnici, se poate manifesta atipic, cu simptome neurologice: confuzie, delir, alterarea conștienței, astenie, dureri abdominale, absența setei ce duce la deshidratare.

Pneumoniile atipice pot area un debut mai lent, cu tuse uscată sau productivă cu spută mucoasă, dificultate în respirație și subfebră (temperatură între 37,5 – 38 grade C).

De obicei, penumonia apare pe fondul unui sistem imunitar slăbit, dar nu este întotdeauna o regulă.

Pneumonia cauze

Cauza principală o reprezintă infecțiile, care pot fi:

  • comunitare, prin infecții bacteriene ( ex: pneumococ), mycoplasma pneumoniae, pneumonia cu fungi (apar în cazul persoanelor imunocompromise), sau virusuri (cum este infecția SARS-Cov2)
  • dobândite în spital, în cursul internării pentru alte probleme medicale. De regulă, sunt mai severe, cu bactterii multi-drog rezistente ( rezistente la antibiotice), pe fondul unui organism deja slăbit. Afectează mai frecvent pacienții din unitățile de terapie intensivă, ventilați mecanic.
  • pneumonia de aspirație apare prin inhalarea particulelor de mâncare, băutură, vomă sau salivă, de obicei la persoane cu reflexul de tuse și vărsătură alterat (reflexul gag), ce apare în tulburări neurologice, tulburări ale deglutiției sau abuz de alcool sau droguri

Factor de risc

  • vârstnicii peste 65 de ani
  • copiii sub 2 ani
  • perioadele de internare în spital
  • fumatul
  • bolile cronice, în special cele pulmonare (asta, BPOC), dar și cardiace (mai ales endocardite infecțioasă)
  • imunosupresia (persoane cu HIV/SIDA, persoane care au avut transplant de organe, care sunt în tratament cu chimioterapice, imunosupresoare, corticosteroizi pe termen lung)

Pneumonie la copii

Cauzele pneumoniei la copii sunt infecțiile bacteriene (cu Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae), virale ( Virusul Respirator Sincițial), sau Pneumocystis Jiroveci (protozoar ce afectează persoanele imunocompromise, de exemplu infectate HIV).

Tratamentul se realizează cu antibiotice orale, dar cazurile severe necesită spitalizare. La copii, prevenția are un rol extrem de important, întrucât există multiple vaccinuri destinate reducerii incidenței infecțiilor bacteriene, precum:

  • vaccin antipneumococic (la 2,4,11 luni de viață)
  • vaccin impotriva Haemophilus Influenzae (intră în componența vaccinului DTPa-VPI-HiB-HepB, ce se realizează la 2,4 și 11 luni de viață și apoi la 6 ani). În această schemă este inclus și vaccinul pentru pertussis, altă boală ce poate evolua în pneumonie
  • vaccinurile antigripale, efectuate anual
  • vaccinarea împotriva pojarului (ROR), ce este cauză de pneumonie și se realizează la 12 luni și la 5 ani

Tratament pneumonie

Tratamentul pneumoniei se va face în funcție de cauză, după un diagnostic concludent.

În cazul pneumoniei bacteriene, tratamentul de primă linie este cu antibiotice (prescrise în funcție de bacterie și de severitatea infecției, precum și de vârstă și prezența altor comorbidități).

Se asociază analgezicele pentru calmarea durerii și antitermice (aspirină, ibuprofen, paracetamol). Este importantă hidratarea și odihna corespunzătoare.

Nu sunt suficiente studii care să dovedească eficiența antitusivelor eliberate fără prescripție, precum și a mucoliticelor sau a suplimentelor cu zinc.

Cazurile mai severe, care nu cedează la tratamentul obișnuit sau se agravează, pot necesita specializare și se poate ajunge până la ventilație non-invazivă sau invazivă în secția de ATI.

Pneumonia virală se poate trata cu inhibitori de neuraminidază (pentru cele provocate de infecția cu virusuri gripale A și B). În cazul gripei sezoniere, tratamentul cu antivirale trebuie administrat în primele 48 de ore pentru a avea eficacitate maximă.

Este pneumonia transmisibila?

Având cauză infecțioasă, pneumonia se poate transmite pe cale aeriană, prin picături de salivă emise prin vorbit, tuse, strănut, respirație, ce vor fi ulterior inhalate din aer. De asemenea, se poate transmite prin sânge (în special la nou-născuți).

Pneumonie datorata covid

Pneumonia apărută în infecția cu virusul SARS-Cov-2 are simptome extrem de diverse interindividual, atât ca formă de prezentare cât și ca severitate, depinzând de vârstă, comorbidități, starea imunitară a organismului, dar și multe variabile încă necunoscute, însă are câteva trăsături particulare:

Simptomele principale sunt tusea uscată sau productivă, starea generală alterată, febră, frisoane, pierderea gustului și a mirosului, dar și dureri în piept și dificultăți la respirație, cu creșterea frecvenței respiratorii.

De asemenea, multe persoane pot experimenta dureri musculare, dureri de gât, cefalee, ochii roșii și iritați, uneori simptome de tract digestiv (dureri abdominale, diaree), erupții la nivelul pielii.

Cazurile grave de COVID presupun apariția dificultăților importante în respirație (dispnee), cu dureri toracice intense și scăderea saturației în oxigen a sângelui.

Evoluția severă duce la instalarea sindromului de detresă respiratorie acută și de insuficiență respiratorie.

Unele persoane pot prezenta semne de afectare a diferitelor organe, cu apariția simptomelor neurologice, dureri de tip anginos, afectare digestivă sau renală, etc.

Particularitatea infecției COVID este că boala evoluează, într-o primă etapă, printr-o infecție cu simptome ușoare-moderate, comune cu alte infecții virale, iar ulterior, după 5-10 zile, apare faza inflamatorie, manifestată prin apariția pneumoniei și, în anumite cazuri (la pacienți cu comorbidități și imunocompromiși).

Așa numita „furtuna de citokine”, cu afectarea diferitelor sisteme de organe (prin apariția ischemiei, inflamației și edemului, tendința la formare a cheagurilor de sânge, până la coagulare intravasculară diseminată) și agravarea stării generale, cât și a pneumoniei.

O caracteristică importantă a pneumoniei COVID este disociația între severitatea afectării pulmonare și a simptomelor.

Mulți pacienți se prezintă fără dificultăți ale respirației, cu stare generală relativ bună, însă radiografia pulmonară relevă o afectare majoră a țesutului pulmonar, iar saturația oxigenului este extrem de redusă.

Ceea ce reflectă scăderea schimbului de gaze, practic a funcționării pulmonare (saturația normală trebuie să fie peste 96%, de aceea este recomandat să ai acasă un pulsoximetru și să o măsori constant). Acest lucru poartă denumirea de hipoxie silențioasă.

Tratament pneumonie covid

Tratamentul în pneumonia covid necesită atât tratament medicamentos, cât și un plan de îngrijire personală.

Anunță medicul atunci când ai intrat în contact cu o persoană testată pozitiv sau dacă ai făcut un test rapid/ PCR cu rezultatt pozitiv. Rămâi acasă și evită contactul cu alte persoane, poartă mască pentru a îi proteja pe cei din jur.

Spală-te frecvent pe mâini frecvent și aerisește camera des. Monitorizează continuu simptomele și saturația în oxigen a sângelui. Ia imediat legătura cu medicul dacă apar simptome noi, severe, sau dacă se agravează cele preexistente.

Întreabă medicul despre medicamentele pe care trebuie să le iei, în funcție de simptome și de alte boli pe care le ai.

Tratamentul poate fi alcătuit din antitermice și antialgice (de tip paracetamol, ibuprofen), antivirale, anticorpi monoclonali, antibiotice.

Nu există suficiente studii care să dovedească utilitatea sau eficiența suplimentelor de vitamina D, vitamina C, zinc, magneziu, quercitină și altele.

Repaosul, odihna, alimentația corectă, echilibrată și hidratarea intensă au un rol extrem de important în recuperare.

Ce investigatii sunt necesare?

Prezentarea la medic pentru suspiciunea de pneumonie va avea drept obiectiv teste diagnostice precum:

  • teste de sânge, ce pot identifica markeri ai inflamației, unworn pot fi necesare culturi din sânge
  • pulsoximetrie (pentru decelarea scăderii saturației în oxigen a sângelui, este o metodă rapidă de evidențiere a severității afectării pulmonare)
  • radiografie pulmonară, unde se observă în mod direct leziunea pulmonară
  • culturi din spută, pentru identificarea agentului cauzator
  • CT, în cazuri în care suspiciunea este crescută, dar testele obișnuite nu sunt relevante
  • cultură din lichid pleural (recoltată prin puncție cu ac din spațiul pleural), rar utilizată.

Cand sa mergi la o consultatie de specialitate?

Este recomandat să mergi la un consult imediat ce ai simptome similare unei pneumonii, deoarece tratamentul poate să difere în funcție de vârstă, de severitate, de contextul de dobândire al infecției și bolile de care suferi.

Mergi la medic în special dacă ai peste 65 de ani, dacă ai simptome neurologice, dacă ai afectări ale altor organe (cum ar fi rinichii).

Cânt devine o urgență medicală?

Mergi la doctor de urgență dacă observi scăderea tensiunii arteriale sub 90 mmHG, cu creșterea frecvenței respiratorii și pulsul sub 50 de bătăi pe minut.

De asemenea, febra înaltă (peste 40 grade C), durerea toracică severă, accese frecvente și severe de tuse, care nu se remit și dificultățile la respirație sunt semne care trebuie să te trimită imediat la medic.

În ceea ce privește copiii, vor necesita spitalizare imediată dacă sunt mai mici de 2 ani, sunt letargici, greu de trezit, cu somnolență excesivă, dacă au dificultăți la respirație, saturație mică a oxigenului în sânge sau sunt afectați de deshidratare.

Ce recomanda specialistii inainte de a veni la consult?

Încearcă să te odihnești și să te hidratezi corespunzător acasă, încă de la primele semne ale bolii. De asemenea, izolează-te, nu merge la muncă (și nu trimite copilul la școală) dacă apar semne de pneumonie. Nu mai fuma pe parcursul prezenței bolii.

Ține evidența simptomelor tale și a febrei (când apare și ce temperatură).
Menționează toate medicamentele pe care le iei în prezent, inclusiv de tipul suplimentelor alimentare.

Este important să menționezi dacă ai intrat în contact cu cineva bolnav de pneumonie, dacă ai călătorit recent în anumite locuri sau dacă ai diferite expuneri toxice acasă sau la locul de muncă.

Intrebari frecvente

Intrebari frecvente despre pneumonie

Cat dureaza convalescenta dupa pneumonie?

Prin instituirea unui tratament corect antibiotic, în doza corespunzătoare, simptomele se vor remite la scurt timp.

Tratamentul eficient se evaluează prin ameliorarea semnelor clinice și a simptomelor (scăderea febrei, ameliorarea tusei), la câteva zile (5-7) de la debutul terapiei.

Alte simptome pot dispărea mai greu, chiar la 4-6 săptămâni (de exemplu, durerea toracică, tusea și emisia de spută, dificultățile în respirație).

Pneumonia poate să lase anumite sechele pentru o perioadă, cel mai frecvent fiind vorba despre starea de oboseală și fatigabilitate, ce poate persista până la 3-6 luni post infecție.
Este recomandată odihna și repaosul în toată această perioadă, dar poate fi asociat un exercițiu fizic ușor (cum ar fi mersul pe jos) ce poate îmbunătăți starea generală, precum și alimentația sănătoasă și hidratarea.
Recuperarea completă se consideră, de obicei, la aproximativ 6 luni de la infecție.

Ce inseamna pneumonie interstitiala?

Pneumonia interstițială este un tip de pneumonie atipică, ce afectează interstițiul pulmonar (țesutul conjunctiv, de susținere al plămânului și nu alveolele pulmonare). Are agenți etiologici diferiți de pneumonia tipică, fiind:

– cel mai fervent, virusurile: SARS-Cov2, virusul respirator sincițial, rujeola, rubeola, adenovirusurile, virusurile gripale, citomegalovirusul
– medicamente
– paraziți (toxoplasma gondii)
– bacterii (chlamydia, legionella, lysteria, bacilul Koch)
– medicamente
– boli sistemice (leucemia, sarcoidoza, colagenoze)

Acest tip de pneumonie se manifestă prin tuse uscată, dureri toracice, dificultăți în respirație, subfebră/ febră, stare de oboseală, lipsa apetitului alimentar, cefalee.

In cat timp se refac plamanii dupa pneumonie?

Vindecarea pneumoniei tipice este confirmată prin radiografie pulmonară, de regulă în 10-14 zile de la debutul tratamentului antibiotic.

În ceea ce privește pneumonia din infecția COVID, plămânii pot rămâne afectați pe termen lung, prin dezvoltarea unui țesut cicatricial și a fibrozei.

Marea majoritate a pacienților au prezentat leziuni pulmonare la investigațiile imagistice la 6 săptămâni de la externare, iar jumătate dintre pacienți prezentau leziuni chiar și la 12 săptămâni.

De aceea, este important ca în cazul infecției COVID să se realizeze monitorizarea evoluției prin investigații imagistice până la rezoluția completă.

Ce inseamna pneumonie de aspiratie?

Pneumonia de aspirație apare prin inhalarea particulelor de mâncare, băutură, vomă, acid gastric sau salivă, de obicei la persoane cu reflexul de tuse și vărsătură alterat (reflexul gag).

În urma pătrunderii acestora, ca apărea obstrucția la nivelul căilor aeriene mici din plămâni, în spatele cărora apare infecția.

Ea apare în tulburări neurologice, tulburări ale deglutiției sau abuz de alcool sau droguri și mai ales în asociere cu imunitatea scăzută.

Pneumonia de aspirație se tratează tot cu antibiotice, dar este important să se efectueze un tratament corect și până la remisiune completă a bolii, deoarece se poate complica prin abces pulmonare.

Care este diferenta dintre receala si pneumonie?

Răceala este o viroză banală (infecție produsă de virusuri). Simptomele principale sunt durerea în gât, nasul înfundat și scurgeri nazale persistente, strănut. Uneori, pot apărea și febra și frisoanele, cât și durerile musculare.

Chiar și răceala comună, dacă nu este tratată sau apare pe fondul unui organism foarte slăbit, poate evolua în pneumonie.

Pneumonia se deosebește prin tusea persistentă, uscată sau productivă (cu spută ruginie/verzuie), febra înaltă cu frisoane și transpirații, dureri toracice, dificultăți în respirație, stare generală alterată cu oboseală extremă.

Este important să reții că răceala banală NU se tratează cu antibiotice, deoarece acestea nu au acțiune împotriva virusurilor, însă ele sunt indicate în pneumonii.

Dacă nu ești sigur, mergi la medicul de familie pentru diagnosticul corect al afecțiunii și nu lua antibiotice profilactic la orice durere în gât.

Cu ce va putem ajuta?