Citeste si: Angina pectorală: ce este, simptome, tratament

Tipuri de apnee in somn

Apnee obstructivă în somn, cauzată de relaxarea mușchilor gâtului, este cea mai frecventă formă și este, de obicei, asociată cu obezitatea.

Apneea în somn de cauză centrală, are la bază o tulburare a centrilor nervoși din trunchiul cerebral, prin care semnalele nervoase nu mai sunt transmise corespunzător la mușchii implicați în respirație.

Sindromul complex de apnee în somn, prin asocierea celor două forme.

Apnee in somn cauze

Cauzele principale de apnee in somn sunt relaxările mușchilor respiratori ai gâtului (sunt cei ce susțin partea din spate a cerului gurii, ce poartă denumirea de palat moale, uvula (omulețul), amigdalele, limba și pereții gâtului, alterarea acestor mușchi ducând la constricția căilor aeriene în timpul somnului.

Această oprire a fluxului aerian reduce nivelul de oxigen din sânge și provoacă microtreziri prin semnale către creier. Aceste cicluri se pot repeta de multe ori într-o oră.

Orice tip de obstrucție (la nivelul nasului, gâtului), cum ar fi deviația de somn sau hipertrofia amigdaliană), dar și obezitatea poate provoca apnee.

Simptome apnee in somn

Simptomele in apnee în somn sunt aceleași pentru oricare formă și se manifestă atât noaptea, în somn, cât și prin consecințele ce apar în timpul zilei:

Simptome de apnee in somn pe timpul nopții

• episoade repetate de oprire a respirației (de regulă, sunt observate de persoana cu care dormi)
• gâfâit
• treziri în timpul nopții cu gura uscată (xerostomie) sau treziri cu senzație de lipsă de aer
• urinat frecvent în timpul nopții (nicturie)\
• sforăit intens, supărător
• transpirații nocturne
• poziții nefirești de somn (cu hiperextensia gâtului)
• uneori, insomnii

Simptome de apnee in somn pe timpul zilei

• dificultăți de concentrare
• dureri de cap
• dificultăți la înghițire
• trezire cu senzație de somn neodihnitor
• stare de oboseală extremă pe parcursul zilei (hipersomnie)
• iritabilitate, tulburări de dispoziție
• performanță redusă la școală/ la locul de muncă

Persoane predispuse la apenee in somn

• persoanele obeze/ supraponderale, ce pot produce blocarea și constricția căilor aeriene
• circumferința mare a gâtului (peste 41 cm la femei și peste 43 cm la bărbați)
• vârsta peste 50 de ani, sexul masculin
• consumul de alcool în exces, în special înainte de culcare
• consumul de sedative/ somnifere/ tranchilizante, ce relaxează musculatura
• fumatul (prin inflamația căilor aeriene) – fumătorii sunt de 3 ori mai predispuși la apnee în somn
• persoanele cu congestie nazală cronică( alergii sau probleme anatomice),deviație de sept/ hipertrofie a cornetelor nazale/ polipi sau alte obstrucții nazale
• persoanele cu istoric familial de apnee obstructivă în somn
• persoanele cu comorbidități precum insuficiență cardiacă congestivă, diabet zaharat, hipertensiune arterială, boala parkinson, sindromul ovarelor polichistice, AVC în antecedente,
• boli pulmonare cronice
• astm,
• tulburări endocrine.

Factori de risc in sindromul de apnee in somn

• obezitatea este cel mai frecvent factor de ris asocial (majoritatea pacienților sunt obezi)
• sexul masculin
• fumatul
• alcoolismul
• istoricul familial de apnee în somn
• comorbidități precum insuficiența cardiacă sau infarct miocardic în antecedente
• afecțiuni musculare sau ale țesutului, cu hiperlaxitate

Tratament apnee in somn

Tratamentul indicat este terapia CPAP (un aparat cu o mască ce trebuie purtat pe timpul nopții ce ajută respirația prin furnizarea aerului cu presiune pozitivă în inspir și expir, ajutând căile aeriene să rămână deschise).

Uneori, pot fi necesare aparate pentru repoziționarea mandibulei (în cazuri de protruzie a mandibulei = prognatism)

În cazul în care CPAP nu este o opțiune, pot fi efectuate intervenții chirurgicale în sfera ORL (pentru corecția deviației de sept, înlăturarea amigdalelor hipertrofiate, micșorarea chirurgicală a luetei etc)

Apnee in somn tratament naturist

Așa cum am menționat, o cauză a apneei este afectarea mușchilor respiratori, prin urmare, poți folosi anumite suplimente care să ajute musculatura și să eficientizeze coordonarea acestora.

Un adjuvant util este magneziul, pe care îl poți lua sub formă de supliment alimentar sau poți consuma alimente bogate în magneziu, cum ar fi bananele, avocado, spanac, fasole. Sau alte legume cu frunze verzi.

Folosește decongestionante nazale și soluție salină aplicată în nas înainte de culcare (fie poți dizolva jumătate de linguriță de sare într-un pahar de apă caldă, fie poți folosi soluție salină / apă de mare direct preparată în flacon, de la farmacie.

Poți apela la tratament inhalator cu lei esențial de lavandă (aromaterapie), cunoscută pentru propritățile sale de relaxare, calmare, efect sedativ, având și rol de reducere a inflamației de la nivelul gâtului și de relaxare a mușchilor respiratori, ajutând astfel la un somn mai profund și prevenind starea de oboseală.

Încearcă să dormi pe o parte, astfel poți preveni obstruarea parțială a căilor respiratorii de către țesuturile moi ale gâtului și limbă în timpul somnului, ceea ce va ameliora și sforăitul.

Exercițiul fizic este foarte util în apneea în somn, în special de tip cardio/ aerobic, susținând funcționarea normală a sistemului respirator. De asemenea, îți va îmbunătăți calitatea somnului și te va ajuta să pierzi în greutate.

Atenție! Tratamentul naturist nu poate înlocui tratamentul medical al apneei, ci doar te poate ajuta la ameliorarea simptomelor pe termen scurt.

Este important să apelezi la medic pentru diagnostic și tratament corect, pentru a preveni complicațiile.

Care sunt urmarile unui tratament necorespunzator de apnee in somn?

Riscul principal este de dezvoltare a hipertensiunii arteriale, boală coronariană și infarct miocardic, tulburări de ritm cardiac, diabet zaharat prin rezistență la insulină și sindrom metabolic (alcătuit din obezitate, diabet zaharat, HTA), până la stop cardiac în timpul somnului.

Aproape toți pacienții dezvoltă boală de reflux gastroesofagian sau reflux laringofaringian, explicat prin creșterea presiunii intratoracice.

Somnolența excesivă poate afecta capacitatea de a conduce autoturisme, crescând riscul de accidente de masină, precum și accidente de muncă.

Sindromul de apnee in somn netratat dublează riscul de accident vascular cerebral.

Pot apărea dezechilibre hormonale (prin afectarea ritmului circadian), urologice (disfuncție erectilă, incontinență urinară, vezică hiperactivă)

Nu trebuie uitate complicațiile psihiatrice, căci apneea în somn crește riscul de anxietate și depresie.

Poti trai cu apnnea in somn?

Apneea în somn este o condiție cu care se poate trăi mulți ani, însă duce la apariția unor complicații cardio-vasculare și sistemice importante și alterarea severă a calității vieții. În cazuri foarte rare, poate duce la stop cardiac în somn.

Ce medic trateaza apneea in somn?

Medicul la care trebuie să te adresezi este un pneumolog, mai ales cu specializare în somnologie.

Cand sa mergi la medic urgent?

Mergi la o vizită medicală atunci când:

• sforăitul este foarte zgomotos și supărător încât interferă cu somnul tău, provocându-ți multe treziri în timpul nopții
• senzație de sufocare / lipsă de aer ce trezește din somn
• stare de oboseală excesivă/ somnolență pe timpul zilei în ciuda unui somn de multe ore pe noapte
• alterarea calității vieții (dureri frecvente de cap, oboseală extremă, dificultăți de concentrare și scăderea performanței)

Cum se desfasoara un consult de apnee in somn?

Medicul tău va încerca inițial să excludă alte posibile cauze medicale care ar explica simptomele și te va întreba dacă iei anumite medicamente (de exemplu, opiode), sau alte diferite clase care ar putea interfera cu somnul.

De asemenea, sunt relevante călătoriile recente la altitudini mai mari de 1800-2000 m (nivelul redus de oxigen poate cauza simptome tipice apneei pentru câteva săptămâni ulterior)

Va trebui să prezinți medicului toate simptomele tale. Este relevant dacă ai mai avut în familie persoane ce suferă de această condiție sau să menționezi dacă ai alți factori de risc ce te predispun (vezi mai sus).

Examenul fizic presupune identificarea anumitor factori de risc (precum obezitatea -IMC>25kg/mp, circumferința crescută a gâtului față de normal, căi aeriene obstruate, inclusiv prezența deviației de sept sau amigdale hipertrofiate). Este important și un examen ORL și al cavității bucale, al arcadelor dentare și poziției limbii.

Vor fi ulterior examine aparatele cardio-vascular și respirator, pentru detectarea anumitor complicații (hipertensiune arterială, probleme cardiace, afecțiuni ale căilor respiratorii), cât și un examen neurologic.

Testele ce pot fi realizate poartă denumirea de polisomnografie, și presupun purtarea unui aparat pe parcursul nopții ce întregistrează opririle respirației în somn, saturația oxigenului, mișcările mușchilor respiratori și ai membrelor și activitatea creierului, cordului și plămânilor.

Poligrafia înregistrează fluxul de aer, saturația oxigenului, pulsul, mișcările toracice și abdominale și se realizează în timpul nopții, acasă.

Toate aceste date duc la formularea unui diagnostic și a severității apneei în funcție de numărul de opriri ale respirației pe oră (5-14 = formă ușoară, 15-29 = moderată, peste 30 opriri = severă).

Pot fi examine alte aparate și sisteme pentru cauze ale apneei (de exemplu, profil hormonal sau ecografie pelvină pentru diagnosticarea sintromului ovarelor polichistice)

Apnnea in somn la bebelusi

Atunci când apare de la naștere, este de obicei cauzată de o boală subiacentă. Condiția este rară la copiii sub 6 luni. Apneea ce apare la sugarii mai mari este, de obicei, de cauză centrală.

Apneea de cauză centrală la copii se poate datora dezvoltării incomplete a trunchiului cerebral sau altor condiții medicale.

Poate fi cauzată sau amplificată de refluxul acid, anemie, medicamente, anestezice, infecție, boli metabolice, boli pulmonare, boli neurologice, crize epileptice sau dezvoltarea incompletă a căilor aeriene.

Principala problemă la copii este că predispune la hipoxemie și hipoxie (sângele transportă mai puțin oxigen, deci țesuturile primesc mai puțin oxigen decât este normal).

Acest lucru va duce la scăderea frecvenței cardiace, ce poartă denumirea de bradicardie. În cazuri severe, poate duce la pierderea conștienței și stop cardiac.

De obicei, apneea copiilor dispare odată cu creșterea acestora (95% se vindecă până la vârsta de 40 de săptămâni). Se poate întâmpla să persiste la copiii născuți sub 28 de săptămâni de viață intrauterină.

Simptomele de apnee in somn la bebelusi sunt următoarele:

• pauze în respirație ce durează peste 20 de secunde
• pattern respirator ce constă în pauze repetate în respirație, ce durează mai puțin de 20 de secunde
• oxigen arterial scăzut, frecvență cardiacă redusă
• stop cardiac ce necesită resuscitare

Tratamentul poate consta în suport ventilator cu oxigen și medicație. Dacă există anumite boli sau anormalități anatomice ale căilor aeriene, poate fi necesară operația.

Solicitati un consult pentru apnee in somn

Dacă suferi și tu de probleme cu somnul, sforăit, oboseală pe parcursul zilei și somn neodihnitor, te așteptăm la specialiștii noștri pneumologi din cadrul clinicii Dr. Aljobory din Timisoara, cu care poți discuta toate aspectele bolii și puteți găsi împreună tratamentul potrivit.

Fă-ți acum o programare, sună la 0726241277 și stabilește o consultație la un medic cu experiență în domeniu. Te așteptăm!