Colonoscopia sau Endoscopia Digestiva Inferioara este investigația cea mai eficientă pentru diagnosticul si evaluarea patologiei colorectale. Marele avantaj al colonoscopiei este faptul ca permite permite efectuarea de proceduri endoscopice suplimentare chiar in acelasi timp procedural. Procedurile endoscopice care se pot efectua in in cadrul colonoscopiei sunt: prelevarea de biopsii, efectuarea de tratamente si chiar indepartarea eventualilor polipi gasiti.
Cat dureaza o colonoscopie?
Colonoscopia se poate face in ambulator si procedura efectiva dureaza aproximativ 15-30 minute, iar timpul alocat procedurii efective la programarea unei colonoscopii este de 30 minute. Colonoscopia este o investigatie care, atunci cand pregatirea colonului este adecvata si nu exista particularitati anatomice,dureaza putin , de obicei 15 minute atunci cand colonoscopia este exploratorie si pana la 30 minute atunci cat colonscopia este operatorie si in timpul procedurii se preleva biopsii sau se fac polipectomii.
Inainte de a va programa la colonoscopie:
In cadrul consultului gastroenterologic:
Trebuie sa va informati medicul gastroenterolog de intreg istoricul dvs medical, de orice afectiuni medicale pe care le aveti, de tratamente urmate, de eventuale alergii, pentru ca acesta sa va poata indruma asupra eventualilor pasi suplimentari pe care trebuie sa ii efectuati in situatia dumneavoastra.
Instrucțiuni privind medicația pe care o luati
Medicația cardiologică antihipertensiva, antiischemica, antiaritmica, hipolipemianta, inotrop pozitiva
Nu veti opri tratamentul medicamentos anithipertensiv, antiischemic, antiaritmic, hipolipemiant, inotrop pozitiv. Veti lua tratamentul cu o gura mica de apa, conform indicatiilor medicului prescriptor.
Medicația antiagreganta plachetara și anticoagulanta orala (de subtiere a sangelui)
Daca urmati tratament cronic cu medicamente anticoagulante orale cronice sau antiagregante, pentru alte afectiuni, trebuie: Sa efectuati prealabil programarii unei colonoscopii un consult de specialitate la medicul dvs curant care v-a prescris tratamentul anticoagulant si sa il informati ca urmeaza sa efectuati o colonoscopie si trebuie sa opriti medicatia anticoagulanta cu 5 zile inainte de colonoscopie.
Anticoagulantele orale sunt cunoscute ca medicamente de subțiere a sângelui si se dau de obicei ca tratament cronic la pacienții cu afectiuni cardiovasculare importante: cu accident vascular cerebral sau cu infarct miocardic in antecedente, cu fibrilație atrială, cu tromboze venoase sau alte afectiuni care sunt considerate ca fiind cu risc tromboembolic crescut. E posibil ca medicul dvs sa vi le inlocuiasca temporar cu anticoagulante injectabile.
În România, cele mai cunoscute medicamente antiagregante plachetare și anticoagulante orale sunt:
Antiagregante plachetare:
Aspirină: Aspirin, Aspenter, Thrombo Ass, Cardioaspirin
Clopidogrel: Plavix, Thrombex
Ticagrelor: Brilique
Prasugrel: Efient
Anticoagulante Orale:
Warfarină: Sintrom
Apixaban: Eliquis
Rivaroxaban: Xarelto
Dabigatran: Pradaxa
Edoxaban: Lixiana
Medicatia antidiabetica: antidiabetice orale (ADO) sau Insulina
Trebuie sa va informati medicul diabetolog ca urmeaza sa tineti un regim alimentar de cateva zile ca parte a pregătirii pentru colonoscopie si post alimentar cu 12 ore inainte de procedura, pentru ca e posibil sa aveti nevoie de ajustarea dozelor de medicatie antidiabetica pentru a evita hipoglicemia.
Medicatie endocrinologica, neurologica etc
Informati-va medicul curant ca urmeaza sa faceti o colonoscopie, pentru ca acesta sa va poata ajusta medicatia la nevoie.
Suplimente alimentare, preparate cu fier etc
Va trebui sa intrerupeti vitamine, sa nu mai luati preparate cu Fier sau Bismuth, carbune medicinal cu cel putin 3 zile inainte de colonoscopie.
Pregătirea colonului
Are ca scop eliminarea completă a reziduurilor din colon pentru o buna vizualizare a lumenului intestinal.
Consta intr-o dieta inceputa cu 5 zile inainte de procedura si o pregatire suplimentara a colonului cu 24h inainte de procedura.
Trebuie sa urmați dieta și instrucțiunile de administrare a soluțiilor purgative furnizate de medicul dumneavoastră.
Trebuie sa finalizați pregătirea cu purgative cu cel puțin 8 ore înainte de procedură (datorita faptului ca se face sub anestezie intravenoasa)
Trebuie sa aveti un repaus alimentar si hidric de cel putin 8 ore inainte de procedura.
De ce este important sa efectuati corect pregatirea pentru colonoscopie?
Este important de retinut ca o colonoscopie reușită depinde de o pregătire adecvată a colonului.
Avantajele unei curățiri bune a interiorului colonului:
Atunci cand interiorului intestinului este curat si liber de materii fecale, medicul poate examina cu precizie și în întregime mucoasa colonului si rectului.
O pregătire bună reduce timpul procedurii si astfel timpul petrecut sub anestezie intravenoasa. Acest lucru este important, mai ales daca aveti afectiuni cardiologice sau pulmonare.
O pregătire bună a colonului pentru colonoscopie crește confortul pacientului pe durata examinării si postprocedural scade senzatia de distensie abdominala si astfel nivelul de disconfort abdominal. Ca medicul sa poata vizualiza clar mucoasa colonului, in timpul colonoscopiei se insuflă aer în colon pentru a se destinde lumenul intestinal (la colonul golit lumenul este colabat).
Dezavantajele unei pregatiri insuficiente a colonului:
O pregătire insuficientă a colonului prelungește cu mult durata unei colonoscopii. In astfel de situatii, o colonoscopie poate ajunge sa dureze cu mult peste 30 min. Prelungirea unei colonoscopii, blocheaza sala de endoscopie pe o durata mai mare și crește timpul de așteptare pentru urmatorii pacienți programati.
O pregătire insuficientă a colonului este mult mai solicitanta pentru medicul care va face endoscopia, deoarece crește riscul neobservării unor leziuni canceroase sau precanceroase de dimensiuni mai mici. Deoarece acest lucru poate determina ratarea unui diagnostic, este important sa stiti ca daca colonoscopia nu va decurge în condiții optime, medicul va intrerupe procedura si va trebuie sa repetati colonscopia dupa efectuarea unei pregatiri corecte.
De aceea este important să citiți si se respectati instrucțiunile de pregătire a colonului pentru colonoscopie și să clarificați cu medicul dvs orice nelamurire.
Pasii de pregatire a colonului pentru colonoscopie:
Cu 5 zile inainte de colonoscopie:
DUPĂ EFECTUAREA PREALABILA A CONSULTULUI MEDICAL LA MEDICULUI DVS CURANT CARDIOLOG/NEUROLOG/INTERNIST trebuie sa intrerupeți orice tratament cu medicamente anticoagulante si sa urmati instructiunile date de acesta.
Cu 3 zile inainte de colonoscopie:
- Nu luati medicamente antiinflamatorii: Aspirina, Ibuprofen, Diclofenac, Naproxen, Indometacin etc.
- Daca aveti dureri puteti lua Paracetamol.
- Intrerupeti tratamentele cu preparate medicamentoase care contin fier sau bismut
- Nu luati cărbune medicinal.
- Nu luati laxative ( indiferent ca sunt comprimate, prafuri sau uleiuri laxative)
- Nu consumați alcool.
- Nu luati vitamina E.
- Nu mai consumati alimente bogate în fibre, semințe și orice alte alimente greu digerabile
Lista alimentelor de evitat incepand cu 3 zile inainte de colonoscopie:
- Fructe : struguri, zmeură, căpșune, mure, fragi, kiwi, smochine, rosii, mere, pere prune, nectarine
- Leguminoase: brocolli, varză, nap, porumb, țelină, castraveți, salata verde, cartofi, ridichi, spanac, mazăre, linte,vinete etc.
- Toate preparatele din aceste fructe si legume, insemnand: gemuri, murături, zacuscă etc.
- Produse pe bază de făină integrală
- Nuci, semințe sau fructe uscate sau confiate.
- Pâine integrală sau multicereale,
- Orez brun, ovăz, tărâțe.
Cu o zi inainte de colonoscopie:
Se consumă doar lichide clare (apă, sucuri fără pulpă, supă strecurată, ceai) si se administreaza solutiile de laxative pentru curatarea colonului.
Din punct de vedere al lichidelor consumate inainte de colonoscopie, se evita toate lichidele care ar putea îngreuna vizualizarea colonului sau care pot interfera cu pregătirea acestuia1.
- Lapte și produse lactate: Laptele si produsele lactate ot lăsa reziduuri în colon și pot îngreuna vizualizarea colonului.
- Sucurile de fructe cu pulpă sau de culoare roșie/violet: Pulpa și coloranții (spre exemplu din sfecla) se pot confunda cu sânge în timpul colonoscopiei.
- Băuturi alcoolice: Alcoolul deshidrateaza organismul și poate ingreuna o pregătire corecta a colonului.
- Băuturi carbogazoase: Bulele de gaz pot distinde colonul și pot îngreuna vizualizarea.
- Băuturi care conțin coloranți artificiali: Acestea coloreaza reziduurile din colon și pot îngreuna interpretarea rezultatelor.
Lichidele considerate clare si care se pot consuma intainte de colonoscopie sunt:
- Apă plată
- Ceaiuri simple (ceai de tei, ceai de musetel)
- Sucuri de fructe fără pulpă (mere, struguri albi)
- Supă strecurată
Pregatirea cu FORTRANS
Cu o zi inainte:
La ora 18.00, se dizolva 2 pliculete de FORTRANS in 2 litri de apa si se consuma pana seara
In dimineata procedurii:
Se beau alti 2 litri de apa in care se dizolva inca 2 plicuri de FORTRANS
In tot acest timp se consuma doar lichide clare.
Cu 8 ore inainte de interventie nu se mai consuma nimic.
Soluțiile purgative vor determina o evacuare rapida a colonului. Prin urmare veti avea multiple scaune diareice, ultimele apoase, iar acestea pot determina iritație la nivel anal. Daca veti observa ca aveti iritații anale datorita tranzitului accelerat, puteti face de băi de sezut călduțe si va puteti da cu unguent (ex: Bepanthen). Acestea va amelioreaza disconfortul.
NU E VOIE SA FACETI DVS CLISME EVACUATORII ACASA INAINTE DE COLONOSCOPIE. Daca colonul dvs nu este suficient de gol, medicul vă va face o clisma la inceputul procedurii.
În tot acest timp (de la începerea administrării FORTRANS până cu 8 ore înainte de procedură), beti doar lichide clare:
Apă plată
Ceai neîndulcit
Suc de mere strecurat (fără pulpă)
Supă clară (strecurată)
Nu beti băuturi carbogazoase,nu consumati alcool, evitati sa beti lapte și sucuri care au pulpă.
Nu mâncați nimic solid în această perioadă.
Cu 8 ore înainte de procedură, nu mai consumați nimic (nici măcar lichide).
Va recomandam sa beți soluția FORTRANS încet, ca sa evitati senzația de greață.
Dacă aveți senzație de vomă, faceți o pauză și reluați administrarea soluției mai târziu.
Asigurați-vă că aveți acces la o toaletă, deoarece FORTRANS va provoca scaune frecvente și apoase.
Dacă aveți orice întrebări sau nelămuriri, nu ezitați să vă adresați medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Daca observati ca dupa ce ati baut incet FORTRANS, abdomenul vi se destinde si ca nu aveti scaun in urma administrarii FORTRANS, apare senzatia de sughit si incepeti sa vomitati, opriti pregatirea si va adresati celui apropriat seviciu de urgenta.
Post alimentar
Nu veti bea si nu veti manca nimic cu incepand cu 8 ore, ideal cu 12 ore inainte de colonoscopie.
Procedura de colonoscopie
Echipa medicala este formata din medicul gastroenterolog, asistenta de endoscopie si medicul anestezist, iar procedura se desfasoara in sala de interventii endoscopice. Inainte de procedura veti fi preluat de asistenta de endoscopie, in zona de pregatire a pacientilor in blocul de endoscopii. Va veti schimba la vestiar intr-o tinuta speciala sanitara ( halat de spital, boxeri ppsb, incaltaminte sanitara), dupa care veti fi preluat de medicul anestezist. Acesta va face anamneza, vă va lua semnele vitale si vă va pune o flexula pentra a va pregati de anestezie.
Anestezia: Sedare Intravenoasa (obligatorie):
Anestezia intravenoasă din cadrul endoscopiilor digestive, reprezintă un serviciu asociat,se realizeaza de către medicul anestezist.
Este important de reținut că dintre procedurile endoscopice, colonoscopia necesită anestezie intravenoasă pentru a se putea efectua. Desigur, ca puteti opta pentru anestezia intravenoasă și în cadrul gastroscopiei și al rectosigmoidoscopiei.
Inainte sa se inceapa procedura, vi se va face o anestezie intravenoasa. Pentru o vizualizarea corecta intregului colon (intregului cadru colic), colonoscopia se face sub anestezie intravenoasa. Anestezia face ca procedura sa fie nedureroasa, induce relaxarea pacientului, faciliteaza o explorare optima a colonului si permite efectuarea manevrelor operatorii in conditii de siguranta. Medicul anestezist vă va face sedare (ușoară) intravenoasă si vă va urmari activitatea cardiaca si saturatia in oxigen pe parcursul intregii proceduri.
Este foarte important ca în ziua procedurii endoscopice cu anestezie intravenoasă să respectați postul alimentar și postul hidric (să nu manancati cu 12 ore înainte și să nu beți apă cu cel puțin 8 ore înainte).
După orice tip de procedură realizată cu anestezie intravenoasă (presupune o sedare controlata, și nu anestezie generală prin intubație oro-traheală), ESTE INTERZISĂ CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR timp de 12 ore după procedură.2
Deși starea de conștiență apare imediat post procedural, medicația anestezică folosită pentru anestezia intravenoasă,
afectează capacitatea de discernământ și reflexele (asemănător consumului de alcool).
Astfel, pentru siguranța dumneavoastră, în cazul procedurilor cu anestezie intravenoasă,
vă rugăm să veniți însoțiți de o rudă / persoană apropiată, care să vă conducă acasă sau să ne informați la recepție și vă vom apela un serviciu de Taxi.
In timpul colonoscopiei
Veti sta intins pe o parte cu genunchii adunati spre piept.Colonoscopul va fi introdus prin anus in colon. Pentru a asigura o buna vizibilitate a peretelui intestinal se va insufla aer in intestin.Acest lucru poate sa va creeze senzatia necesitatii de eliminare a gazelor,ceea ce veti si face pentru a diminua disconfortul.
Colonoscopia Exploratorie:
Consta in introducerea colonoscopului și examinarea rectului, colonului si a portiunii terminale a intestinului subtire si apoi in retragerea graduala a endoscopului, concomitent, verificandu-se inca o data intreg cadrul colo-rectal.
Introducerea colonoscopului: Medicul introduce cu grijă colonoscopul, un tub flexibil prevăzut cu o cameră video, prin anus.
Examinarea colonului: În timp ce înaintează ușor cu colonoscopul, medicul examineaza cu atenție mucoasa cavitatii rectului, apoi a întregului colon, până la nivelul valvulei ileocecale (joncțiunea dintre intestinul gros și intestinul subțire se numeste valvula ileo-cecala).
Examinarea ileonului terminal: In cadrul colonoscopiei, medicul examinează și ultima porțiune a intestinului subțire, in mod normal pe o distanta de 10- 20 de cm . Ultima portiune a intestinului subtire se numeste ileon terminal si situată imediat după valvula ileocecală.
Incheierea procedurii de colonoscopie: Consta in retragerea colonoscopului si efectuarea concomitenta a inca unei verificari a intregului colon si rect: Dupa explorarea portiunii terminale a intestinului subtire, medicul retrage lent colonoscopul si pe masura ce retrage endoscopul, verifica din nou cu atenție mucoasa colonului și a rectului. Scopul e sa se asigure absenta leziunilor colorectale, sa se verifce hemostaza (lipsa sangerarii) dupa prelevarea unei biopsii sau efectuarea unei polipectomii. Pe masura ce se retrage endoscopul, se aspira de asemenea o parte din aerul insuflat, dar nu tot, deoarece trebuie sa se evite colabarea lumenului intestinal pentru a menine vizibilitatea.
Recuperarea după colonoscopie: Recuperarea este rapidă. E normal ca pacientii sa resimta usor disconfort abdominal imediat după colonoscopie, acesta dispare la scurt timp.
Colonoscopia Operatorie:
Colonoscopia devine operatorie, atunci cand in timpul procedurii se efectueaza intervenții Endoscopice Adiționale
Aceste proceduri suplimentare implica costuri suplimentare care variaza in functie de complexitatea procedurii si pot prelungi durata colonoscopiei, dar sunt importante pentru a evalua și trata afecțiunile descoperite în timpul colonoscopiei.
- Biopsia:Este posibil ca in cursul colonoscopiei sa fie prelevate mici fragmente de tesut din zone anormale(biopsii). Procedura este nedureroasa. Probele se trimit la laborator, iar rezultatele sunt disponibile de obicei la doua saptamani.
- Polipectomia este procedura endoscopica prin care se rezeca polipii descoperiti nivelul colonului sau rectului si se poate practica in timpul colonoscopiei. Pentru a se putea efectua, structurile sanitare trebuie sa dispuna de dotari si instrumentele necesare. In cadrul clinicii noastre polipectomia se face cu ajutorul unui instrument specializat care se introduce prin colonoscop. Polipul este prins cu ajutorul unui “lat”, apoi separat de peretele intestinal cu ajutorul unui electrocauter (va opri si o eventuala sangerare) si la nevoie se aplica clip.
- Hemostaza: Oprirea sângerării în cazul unor leziuni sângerânde.
- Dilatarea stricturilor: Lărgirea unor zone îngustate ale colonului.
- Îndepărtarea corpilor străini: Extragerea unor obiecte străine care pot fi prezente în colon.
Important de luat la cunostinta despre Polipii Colo-rectali
Polipii colo-rectali sunt proliferari necanceroase care se prezinta sub forma unor mici excrescente ale peretelui intern al colonului (intestinului gros) si al rectului. Sunt relativ frecventi, in special la persoanele varstnice.
Metoda gold standard de diagnosticare a polipilor colo-rectali este colonoscopia, polipii de dimensiuni mai mari pot fi indetificati si prin irigografie, dar indepartarea lor e posibila doar in cadrul colonoscopiei.
Majoritatea polipilor de dimensiuni mici, iar la momentul descoperirii lor sunt necancerosi. Cu toate acestea, odată decelati, polipii colonici trebuiesc îndepărtați (extirpați) prin polipectomie, deoarece au riscul de a se transforma în timp, în cancer.
Există diferite tipuri de polipi, iar riscul de malignizare depinde de tipul și dimensiunea polipului. Din punct de vedere histopatologic, polipii sunt cel mai frecvent adenomatosi (acestia se considera ca fiind leziuni precanceroase) sau polipi inflamatori (acestia se datoreaza unei inflamații cronice a mucoasei intestinale, au un risc mult mai mic de malignizare, dar nu sunt fara risc de malignizare).
De obicei, polipectomia indeparteaza polipii cu succes, fără a fi necesară o intervenție chirurgicală. In cazurile in care polipii sunt foarte mari sau dificil de accesat, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a-i îndepărta în conditii de siguranță.
Polipii colo-rectali pot sa nu produca nici un simptom. Uneori sangereaza, in aceste situatii prezenta lor e semnalata prin sangerarile la scaun, alte ori dau a dureri abdominale sau a modificari de tranzit.
Nu există o cauză unică și clară pentru apariția polipilor colonici. Aparitia polipilor colo-rectali este multifactoriala si de obicei sunt cauzați de o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață.
Din punct de vedere al factorilor genetici, există o boală rară, ereditară, numită polipoză adenomatoasă familială (PAF). Aceasta se caracterizeaza prin prezența a numeroși polipi în colon și rect. In polipoza adenomatoasă familială (PAF), polipii colonici pot sa apara încă din copilărie sau adolescență. Acești polipi au un risc foarte mare de a se transforma în cancer colorectal, de aceea persoanele cu PAF și rudele de gradul I sunt sfătuite să înceapă screeningul endoscopic (colonoscopia) la vârste tinere, de obicei în jurul vârstei de 10-12 ani.
Majoritatea polipilor colonici nu sunt cauzați de PAF si sunt sporadici, adica sunt nelegați de o predispoziție genetică, ci de anumiti factori de risc. Factorii de risc pentru polipii sporadici sunt:
- Vârsta: Riscul de aparitie al polipilor colo-rectali crește odată cu vârsta.
- Dieta: O dietă bogată în grăsimi și carne roșie și săracă în fibre crește riscul de aparitie al polipilor colo-rectali
- Sedentarismul: Lipsa activității fizice este un alt factor de risc.
- Fumatul: Fumătorii au un risc mai mare de apartie al polipi colonici.
- Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze au un risc crescut.
- Istoricul familial de polipi colonici sau cancer colorectal: Prezența acestor afecțiuni în familie poate crește riscul individual.
- Anumite boli inflamatorii intestinale: Boala Crohn și colita ulcerativă sunt asociate cu un risc mai crescut de aparitie al polipilor-colorectali.
Disclaimer
Aceste informații sunt furnizate doar cu scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medicului. Urmați întotdeauna instrucțiunile medicului dumneavoastră și citiți cu atenție prospectul medicatiei purgative înainte de utilizare.