Ce este screening-ul pentru cancer?

Screening-ul pentru cancer consta in cautarea si depistarea cancerului înainte ca un individ să aibă simptome cu scopul de a se descoperi cancerul într-un stadiu incipient.¹
Spre exemplu, in cazul screeningului pentru cancerele colorectale, atunci când modificarile de structura ale mucoasei colonului si rectului sau chiar cancerul sunt descoperite din timp, sunt mai ușor de tratat, iar sansele de vindecare ale pacientului sunt mult mai mari.
Testarile de screening se fac pentru cancerele considerate ca fiind cele mai frecvente la nivelul unei populatii, unei categorii de varsta etc, au rol preventiv și se efectuează periodic la persoane considerate ca apartin unei anumite grupe de risc (varsta, sex, factori de mediu, genetici etc) chiar și în absența simptomelor. Screening-urile pentru diverse cancere ajuta de asemenea să se înțeleagă mai bine care sunt persoanele cele mai susceptibile in a dezvolta anumite tipuri de cancer.
Scopul screening-ului de a se descoperi cancerul inaintea apariției simptomelor, se datoreaza faptului ca multe dintre cancere se manifesta diferit de la un pacient la altul pe baza celularitatii lor, existand situatii in care cancerul poate începe să se răspândească, inainte ca pacientul sa devina simptomatic.

Cat de des trebuie efectuate analizele de screening pentru cancer?

Frecventa investigatiilor de screening este stabilita de obicei de medicul curant in baza ghidurilor medicale elaborate societatile medicale internationale pe baza unor studii populationale. Recomandarile din aceste ghiduri, ajută medicii să stabileaza care sunt persoanele care trebuie sa faca examinari de screening, ce metoda de screening se va efectua și cât de des va trebui ca pacientul sa efectueze screeningul.
Totodata, ghidurile privind recomandarile de screening al unei populatii se modifica o data la cativa ani, pe masura ce la nivelul populatiei se observa modificari privind varsta de aparitie a unui anumit tip de cancer, factorii de risc, sex etc. Spre exemplu, in cazul cancerelor colorectale, varsta pentru efectuarea primei colonoscopii este actual de 45 ani, spre deosebire de recomandarile anterioare, care indicau efectuarea primei colonoscopii la varsta de 50 de ani.
Prin urmare, este important să rețineți că dacă medicul dumneavoastră vă recomanda efectuarea unui test de screening nu înseamnă automat că suspiciuneaza că aveți cancer, e posibil ca pur si simplu sa va incadrati intr-o grupa de risc ca varsta, sex, factori de risc asociati stilului de viata etc.

Ce tipuri de investigatii medicale sunt considerate analize de screening pentru cancer?

Investigatiile considerate de screening pentru cancer difera in functie de tipul de cancer vizat. In functie de tipul de investigatie, se impart in mai multe categorii:

Investigatii imagistice:

Mamografia: este o investigatie radiologica, iradianta care detecteaza modificări ale tesutului glandular al sânului. Este efectuata de medicul radiolog si se recomanda ca metoda de screening pentru depistarea precoce a cancerului mamar la femeile incepand cu varsta de 50 ani.

Ecografia: sau ultrasonografia este o investigatie imagistica non-iradianta, care ajuta la vizualizarea organe interne si ajuta la depistarea formatiunilor tumorale, de exemplu a tumorilor de ovar, tumorilor uterine, nodulilor tiroidieni tiroidian sau tumorilor hepatice, nodulilor mamari etc. Ecografia este folosita ca metoda de screening si ca metoda de diagnostic initial, pentru ca este non-iradianta si mai usor accesebila pentru pacienti, datorita faptului ca se poate efectua de catre medici din diverse specialitati cu competenta in ecografie in specialitatea practicata.

Proceduri endoscopice: Endoscopia Digestiva Superioara si Endoscopia Digestiva Inferioara

Colonoscopia: permite vizualizarea interiorului colonului și rectulul si e metoda standard de screening folosita pentru depistarea cancerului colorectal.

Gastroscopia: permite vizualizarea interiorului esofagului, stomacului și portiuni proximale a duodenului si este folosita ca metoda de screening pentru depistarea ermite depistarea cancerelor esofagiene, gastrice si gastro-duododenale.

Analize de laborator:

Examenul Babes Papanicolau: analizează celule prelevate de la nivelul colului uterin pentru a depista modificări precanceroase sau canceroase.²

Testul PSA (antigen specific prostatic): este o analiza de sange si se efectueza la barbati în screening-ul cancerului de prostată. Evaluarea PSA. măsoară nivelul seric (in sange) al unei proteine produse de prostată. Nivelul PSA considerat normal difera in functie de grupa de varsta.

Testul hemocult: Este o analiza a scaunului. Testul hemocult detectează prezența sângelui în scaun. Atunci cand nu se datoreaza hemoroizilor sau a fisurilor anale, prezenta sangelui in scaun, impune cautarea sursei sangerarii prin gastroscopie si colonoscopie.

Analize de sânge pentru markeri tumorali: măsoară nivelul unor proteine produse de celulele canceroase. Markerii tumorali ajuta la monitorizarea evoluției bolii canceroase si la detectarea recidivelor

Examene Clinice:

Examenul clinic al sânului: Consta in inspecție vizuală și in palparea sânilor si a axilelor. Ajuta la depistarea nodulilor mamari sau altor modificări ale sanului. Este efectuata in cadrul consulturilor către medicul ginecolog sau endocrinolog. Incepând cu vârsta de 20 de ani,se recomanda autopalparea lunara a sanilor.

Tuseul rectal din cadrul consultului urologic la barbati: incepand cu varsta de 45 ani, se recomanda efectuarea anuala a unui consult urologic ca metoda de screening a cancerului de prostată, pentru ca permite palparea si evaluarea clinica a prostatei.

Examenul clinic al pielii: este efectuat de medicul dermatolog in cadrul consultului dermatologic. In timpul examenului clinic, medicul dermatolog face o evaluare clinica din cap pana in picioare, verifica alunitele cu ajutorul unui dermatoscop si cauta modificări ale piele sugestive pentru cancerul de piele. Consultul dermatologic se recomanda anual mai ales la persoanele cu piele deschisa la culoare sau la persoanele care au multe alunite.

Teste genetice:

Testarea BRCA1 și BRCA2: identifică mutații genetice asociate cu un risc crescut de cancer mamar și cancer ovarian.

Tomografia computerizata se poate efectua in scop de screening?

Nu. Tomografia computerizata este o metoda imagistica iradianta si este folosita in general in scop diagnostic si nu ca metoda de screening, deoarece presupune un risc pentru pacient. Exista putine situatii in care se recomanda efectuarea unei tomografii ca metoda de screening la pacienti asimptomatici, un exemplu este screeningul cancerului pulmonar la pacientii considerati mari fumatori cu varsta peste 50 ani. In celelalte situatii, efectuarea unei tomografii computerizate se pune in discutie doar atunci cand exista o suspiciune intemeiata pentru o afectiune medicala pe baza unei simptomatologii pentru a se putea stabili diagnosticul de certitudine si pentru a se stabili gradul de extensie locala si la distanta al unui cancer.

Urmeaza:

Screening-ul Cancerului Colorectal: Despre Colonoscopie

Screening-ul Cancerului Gastric: Despre Gastroscopie

Screening-ul Cancerului Mamar: Despre Ecografia Mamara

Screening-ul Cancerului de Prostata

Screening-ul Cancerul Tiroidian