Colonoscopia sau Endoscopia Digestiva Inferioara: Pregătire colonoscopie, procedură, recuperare și monitorizare gastroenterologica

Tot ce trebuie să știi despre colonoscopie în 2024: de la pregătire și procedură, la recuperare și beneficiile pentru sănătatea ta.
Cunosti pe cineva caruia i-ar fi util acest articol?

Distribuie articolul:

Colonoscopie-Pregătire-procedură-recuperare-beneficii

Sumar articol:

Ce este Colonoscopia?

Colonoscopia sau endoscopia digestiva inferioara este procedura medicala prin care se efectueaza examinarea colonului si a rectului.

Cum se efectueaza o colonoscopie?

Colonoscopia, ca si procedura, consta in patrunderea prin anus cu un instrument flexibil (endoscop flexibil) numit colonoscop, echipat cu o cameră video și o sursă de lumină, cu scopul de a se vizualiza rectul, intreg colonul (intestinul gros) si ultimii 10 cm ai intestinului subtire (numit Ileon).

Din punct de vedere tehnic, procedura se efectueaza cu pacientul sub anestezie intravenoasa. Colonoscopul se introduce gradual prin anus, insuflandu-se aer pe masura inaintarii colonoscopului de-a lungul cadrului colic, cu scopul de a se destinde colonul și de a se obtine spațiul necesar verificarii, vizualizarii mucoasei colonolui si la nevoie, chiar prelevarea de probe din mucoasa acestuia.

In timpul colonoscopiei medicul gastroenterolog poate sa vizualizeze si, astfel, sa verifice mucoasa colonului de-a lungul intregului cadru colic si a rectului. In cadrul procedurii se pot identifica eventuale afectiuni colo-rectale: polipi, inflamații sau tumori etc.

De ce trebuie efectuata o colonoscopie?

Colonoscopia este deosebit de utilă deoarece, atunci cand este efectuata periodic, permite depistarea timpurie a cancerului de colon si a cancerului de rect. Ghidurile actuale recomanda o colonoscopie o data la 5 ani incepand cu varsta de 45 ani pentru populatia generala- asimptomatica si mai frecvent la persoanele care au factori de risc pentru aparatia cancerului colo-rectal.

Când se recomandă colonoscopia:

La populația generală (asimptomatică):

Începând cu vârsta de 45 de ani, se recomandă efectuarea unei colonoscopii o dată la 5 ani, pentru screeningul cancerului colorectal. Conform ultimelor ghiduri si recomandari globale, in ultimii ani s-a observat o crestere a numarului de cancere de colon si aparitia tot mai frecventa a acestora la persoane sub varsta de 50 ani.

La persoanele cu risc crescut:

Istoric familial de cancer colorectal: Screening-ul trebuie început mai devreme și efectuat mai frecvent, în funcție de vârsta la care s-a diagnosticat cancerul colorectal la rudele de gradul I.
Sindroame genetice asociate cu risc crescut de cancer colorectal: Sindromul Linch si Polipoza familiala, necesită un program de screening personalizat, adaptat dupa caz.
Istoric personal de polipi colonici sau cancer colorectal: Se recomandă supravegherea endoscopică periodică, la intervale stabilite de medicul gastroenterolog.
Boală inflamatorie intestinală: Se recomandă colonoscopia de supraveghere periodică, în funcție de tipul de boala inflamatorie intestinala și de severitatea bolii.

La persoanele care au simptomele digestive pentru investigarea lor:

  • Sângerări rectale
  • Modificări ale tranzitului intestinal (diaree, constipație)
  • Durere abdominală persistentă
  • Anemie inexplicabilă

Pregătirea pacientului pentru colonoscopie:

Pregatirea pacientului pentru colonoscopie consta intr-un regim igieno-dietetic cu cateva zile inainte de colonscopie si curățarea colonului cu ajutorul unor solutii purgative administrate pe cale orală. Medicul gastroenterolog va da pacientului instrucțiuni clare cu privire la alimentație și hidratare.

Cu câteva zile înainte de colonoscopie:

Cu minim trei zile inainte de colonoscopie, se recomandă evitarea alimentelor bogate în fibre, a semințelor și a altor alimente greu digerabile.

În ziua dinaintea colonoscopiei:

Se consumă doar lichide clare (apă, sucuri fără pulpă, supă strecurată, ceai) si se administreaza solutiile de laxative pentru curatarea colonului.

Din punct de vedere al lichidelor consumate inainte de colonoscopie, se evita toate lichidele care ar putea îngreuna vizualizarea colonului sau care pot interfera cu pregătirea acestuia.

  • Lapte și produse lactate: Laptele si produsele lactate ot lăsa reziduuri în colon și pot îngreuna vizualizarea colonului.
  • Sucurile de fructe cu pulpă sau de culoare roșie/violet: Pulpa și coloranții (spre exemplu din sfecla) se pot confunda cu sânge în timpul colonoscopiei.
  • Băuturi alcoolice: Alcoolul deshidrateaza organismul și poate ingreuna o pregătire corecta a colonului.
  • Băuturi carbogazoase: Bulele de gaz pot distinde colonul și pot îngreuna vizualizarea.
  • Băuturi care conțin coloranți artificiali: Acestea coloreaza reziduurile din colon și pot îngreuna interpretarea rezultatelor.

Lichidele considerate clare si care se pot consuma intainte de colonoscopie sunt:

  • Apă plată
  • Ceaiuri simple (ceai de tei, ceai de musetel)
  • Sucuri de fructe fără pulpă (mere, struguri albi)
  • Supă strecurată

Din punct de vedere al soluțiilor de curățare intestinală (purgative), in România, pregătirea colonului pentru colonoscopie se face în general cu solutia de Polietilen glicol (PEG).

Solutia de Polietilen glicol (PEG) este solutia folosită cel mai frecvent in Romania, pentru pregatirea pacientilor pentru colonoscopie si este disponibilă sub diferite denumiri comerciale (Fortrans, Moviprep, etc.). Se administrează pe cale orala, dizolvata în cantități mari de lichid, cu o seară înainte de colonoscopie.
Soluții pe bază de fosfat de sodiu: Sunt o alternativă la PEG, dar pot avea mai multe efecte secundare.
Alte laxative: În unele situatii, se pot utiliza și alte tipuri de laxative, precum bisacodil sau picosulfat de sodiu.
Pregatire suplimentara pentru colonoscopie:

Clisme: În unele situații, se pot administra clisme pentru a ajuta la curățarea finală a colonului.
Este important să urmați cu strictețe instrucțiunile medicului dumneavoastră privind pregătirea colonului. O colonoscopie reușită depinde de o pregătire adecvată a colonului

Procedura de colonoscopie

Anestezia: Sedare Intravenoasa (obligatorie):
Spre deosebire de gastroscopie, colonoscopia necesita o  sedare (ușoară) intravenoasă, care pe langa inducerea relaxarii și reducerea disconfortul pacientului, are scopul de a facilita vizualizarea corecta intregului colon (intregului cadru colic).
Introducerea colonoscopului: Un tub subțire și flexibil este introdus prin anus și rect până dupa valvula ileo – cecala in portiunea terminala a ileonului (pana la portiunea terminala a intestinului subtire).
Examinarea colonului:
Medicul examinează cu atenție peretele interior al colonului si rectului, folosind camera video a colonoscopului.
Biopsie sau tratament (dacă este necesar):
Se pot preleva probe de țesut sau se pot efectua anumite intervenții terapeutice minore prin intermediul colonoscopului.
Retragerea colonoscopului: Instrumentul este retras cu grijă după finalizarea procedurii.
Recuperarea după colonoscopie: Recuperarea este rapidă. Pacientii pot resimti usor disconfort abdominal imediat după colonoscopie, dar dispare la scurt timp.

Beneficiile Colonoscopiei:

1.Diagnosticarea afecțiunilor colonului și rectului:

  • Polipi colonici
  • Cancer colorectal
  • Boli inflamatori intestinale si ale rectului: Colită ulcerativă, Boala Crohn, Rectocolita Ulcerohemoragica
  • Hemoroizi
  • Hemoragii digestive inferioare (cauza sangerarilor de la nivelul colonolui si rectului)
  • Diverticuloză etc

2.Prelevarea de biopsii (eșantioane de țesut) pentru examinare microscopică în vederea diagnosticului.

3.Efectuarea unor manevre terapeutice minore: Îndepărtarea polipilor colonici, Oprirea sângerărilor

4.Dilatarea stricturilor (îngustări)

Riscurile si Contraindicatiile Colonoscopiei

Colonoscopia este o procedură sigură, dar pot exista anumite riscuri și contraindicații:

Riscuri: Sângerare, Infecție, Perforarea colonului (extrem de rar)

Contraindicațiile Colonoscopiei:

  • Infecție acută severă
  • Anomalie anatomică severă care împiedică trecerea colonoscopului,
  • Afectiune cardiacă severa
  • Afectiune respiratorie severă

Cancerul Colorectal in Romania

În România, cancerul colorectal reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Este a doua cauza de mortalitate prin cancer in cadrul populatiei generale. Conform datelor Ministerului Sanatatii1 din 2022, in 2020, din totalul de aproximativ 156000 de decese prin cancer colorectal raportate in blocul comunitar european, 66438 de decese prin cancer colorectal au fost înregistrate in Romania.
Concluzie
Colonoscopia, desi pare o procedură neplăcută, este o investiție în sănătatea pe termen lung. Depistarea timpurie a cancerului colorectal și a altor afecțiuni digestive salveaza vieti, iar colonoscopia este instrumentul cel mai eficient pentru acest lucru2.3

Ti-a fost util acest articol?

Multumim pentru mesajul tau!

Mai multe articole:

Cu ce va putem ajuta?